Istoria localităţii

Educatoarea la grădinița de copii Grozavu Nina Dumitru împreună cu copiii.

Anii 1975 – 1976.
Din ei Godorogea Nicolae, Coștei Nelea, Pocitaru Sfeta, Godorogea (Josan) Rodica, Mîțu Angela, Godorogea Petru, Cucu Oleg, Crîșmari Ala, Mîțu Valentina, Godorogea Viorica, Marcoci Lilea, Rîșnița Aliona, Rotari Valentin, Godorogea Angela, Sprînceanu Tatiana, Onica Ana, Morcov Tatiana, Morcov Serghei.

Dragi Griboveni vă recunoașteți?

Specialiștii din cîrmuirea colhozului „Patria”
Anii 1976 – 1979
Gajiu Mihail – președinte de colhoz
Nicov Nicolae – primar
Rusu Ion – socotitor
Morcov Gheorghe – șef de fermă
Godorogea Vasile – brigadier de cîmp
Godorogea Nina – socotitoare
Bîrnaz Liuba – contabil
Gangan Eugenia – șef la ferma de păsări
Pînzari Vasile – șef la ferma de porci
Pșenicica Ion – inginer – șef
Scurtu Grigorii – brigadier de cîmp
Godorogea Simion – președintele comisii de revizie
Țapu Mihail – brigadier de cîmp
Rusu Ion – brigadier de cîmp
Bazic Nicolae – agronom-pomicultor
Novațchi Vladimir – agronom – șef
Bîrnaz Nicolae – inginer
Bîrnaz Gheorghe – brigadier
Zastavnițchi Victor – agronom – securitatea plantelor
Capcelea Leonid – contabil – șef
Macovețchi Gheorghe – brigadier la grădină
Cioban Haralampie – intendent
Chistruga Vasile – brigadier de tractoare
Nicu Nicolae – contabil
Nicu Vasile – șef de depozit

Istoria satului Gribova începe cu primele date istorice, arhivate de cercetători și oameni de știință.  Arheologii demonstrează, cu dovezi concrete, că prima seliște a dăinuit aici, pe Cubolta, încă în antichitate. Băștinașii trăiau în căsuțe cu pereții împletiți din nuiele și muruiți cu lut, arau și semănau pământul, creșteau vite, îndeletnicirile de bază fiind pescuitul și diferite meșteșuguri casnice, comerțul cu târgurile de pe Nistru și Prut. Satul a fost pângărit și dat pradă focului de către huni, care în anul 376, e.n., au năvălit pe aceste meleaguri după pradă de război. De la triburile invadatoare provin și cele 13 movile funerare de pe  moșia satului. Arheologii au descoperit pe vatra așezării o sculptură unicală de piatră, cu chip de om, cu o vechime de aproximativ 13 secole. ESM consideră, că  ”actualul sat a fost întemeiat în prima jumătate a sec. XIX”. Dar publicistul Vasile Trofăilă, specialist cu studii superioare istorice, în monografia ilustrată ”Județul Soroca” (Chișinău, 2002), scrie: ”Dar istoria acestui sat merge mult mai înainte, aproape odată cu cea a Chetrosului. În Cartea Domnească din 25 martie 1600 de la Ieremia Movilă, se spune: ”Și, de asemenea dăm și întărim lui pan Gheorghe Albotă, pârcălab de Soroca, un loc pe Cubolta, mai jos de Gura Văii  Speei, dinspre apus, unde și-a făcut casă Uhorca, pentru care loc de sat el a avut pâră cu Uhorca și cu Holban și cu alți răzeși ai lor, în zilele lui Petru Vodă și atunci Uhorca și Holban au rămas de lege” (Documente, privind istoria României. A.Moldova. Veacurile XIV-XVII. București, 1954-1956). Istoricul român, de origine basarabeană, Alexandru I.Gonța, în lucrarea sa ”Indicele numelor de locuri” (București, 1990), menționează, că Uhorceni a fost o seliște pe Cubolta, în Nădușita, întărită lui Gheorghe Albotă”. Deci, vatra satului Gribova de astăzi, a existat deja la finele sec. XVI. În 1768, moșia Horceni a fost închinată Mănăstirii ”Sfântului Spiridon” din Iași. În decursul veacurilor seliștea a purtat mai multe denumiri: Uhorceni,, Buiana, Nădușita, iar din 1963, poartă numele ”tractoristului în flăcări” din localitate Nicolae Gribov, care a săvârșit un act eroic pe pământurile desțelinite din Kazahstan. Recensământul din 1859 găsise în Nădușita, (Buiana) 148 de case cu 845 de locuitori, iar Nădușita – Poșta avea 4 gospodării cu 11 suflete. Pe atunci localitatea era  reședință de voloște. După datele publicate de Alexandr Egunov (1824-1897), președintele Comitetului statistic din Basarabia, în 1870, centrul de voloște Nădușita, întrunea 223 gospodării și număra 1.046 de suflete (533 bărbați și 513 femei), 208 cai, 723 de vite mari cornute, 1.562 de oi. În 1871, pe locul unei bisericuțe de lemn, a fost zidită o nouă biserică de piatră. În 1876 s-a finisat construcția școlii noi de două clase, în care fusese numit învățător Constantin Cazacu. Prin sat se așternea șleahul Soroca – Iași, pe care forfotea armata rusă, pornită cu război asupra Imperiului Otoman. Biblioteca școlii de două clase își completă rafturile  cu noi volume de literatură universală. În 1899 punctul medical din Nădușita deservea 19 așezări, fiind vizitat în decursul anului de 21.104 bolnavi.

În 1918, este centrul de voloște cu secție de jandarmi, judecătorie rurală de ocol, circumscripție de percepere a impozitelor, reședință  a administrației de voloște, poștă de cai, carieră de piatră, 15 livezi, primărie, coperativă de credit, 2 mori de aburi, 4 cârciumi.

În 1949, anul deportărilor și colectivizării, sunt înființate 3 colhozuri și deportate 25 de familii. În 1963 satul este redenumit în Gribova, în memoria tractoristului Nicolae Gribov, născut în 1942, decedat în 1962. Nicolae Gribov, comsomolist  moldovean, în septembrie 1962, cu prețul vieții a salvat recolta de grâu de la incendiul din Kazahstan. Discipolul școlii profesionale și tehnice din s. Zgurița, a observat focul. S-au ridicat flăcările, care se apropiau de grâul copt. Atunci Nicolae Gribov s-a repezit spre tractor și l-a pornit înaintea focului, ca să tragă brazdă, înainte ca focul să se apropie de lan, însă a decedat, fiind cuprins de flăcări. Fapta lui a servit drept motiv pentru redenumirea satului nostru Nădușita în Gribova. În cinstea lui a fost înălțat un monument în 1983, fiind recunoscut ca erou și exemplu pentru oameni.

În perioada anilor 1963 -1990 începe construcția școlii medii, grădiniței pentru copii, cârmuirii colhozului, farmaciei, a unității de prestare a serviciilor, clădirii APL, casei de cultură, centrului comercial, complexului zootehnic, brutăriei, secției de mezeluri, sălii de sport, apeductului, conductei de gaze naturale și este asfaltată strada centrală de 4 km.

Satul se mândrește cu personalități marcante: tractoristul -erou Nicolae Gribov, poet Teodor Malai, actrița Eugenia Botnaru, pedagog Maria Bârnaz, mulgătoare Eugenia Pavlic, agricultor Vera Balan, legumicultor Gheorghe Macovețchi, președinte de colhoz Mihai Gajiu.

Istoria localităţii | Primaria Gribova raionul Drochia (sat.md)

Vezi articolul: ,,Cartea de Onoare,, a colhozului ,,Patria,,