Сайт села ГРИБОВА/NADUSITA
 Каталог статей
Главная » Статьи » Мои статьи

JUDEŢUL SOROCA IN PERIOADA INTERBELICA

GEOGRAFIE

Asezare. Judetul S. se gaseste în marginea de Rasarit a tarii, la apa Nistrului . El face parte din judetele Basarabiei nordice.

Suprafata. 4.331 km².

Înfatisarea pamântului. Relieful e un podis (parte din podisul Moldovei). Apele, toate afluente Rautului si toate de directia N.V.-S.E., deci aproape paralele au despartit aceasta regiune a podisului moldovenesc în trei sau patru culmi principale, cu atât mai înalte cu cât ne apropiem de Nistru. Din aceste culmi principale cu spinare neteda de podis, vaile secundare separa picioare de deal care cad în trepte mai netezi catre Nistru, mai domoale putin catre afluentii Rautului. De aici rezulta aspectul oarecum haotic al acestui judet.

Clima si ape. Pe culmea înalta dinspre Nistru si în cuprinsul vaii acesteia, clima este putin mai aspra si mai secetoasa. În bazinul Rautului, adica în partea mai joasa a judetului, contrastele de temperatura (peste 28° media) si insolatia puternica din timpul verii, ne silesc sa socotim aceasta regiune în rândul tinuturilor cu climat de stepa de la noi. Dealtfel si precipitatiunile (sub 500 mm anual) duc la aceeasi concluzie.

În afara Nistrului, fluviu navigabil, toate apele judetului sau scad sau seaca în timpul verii. Rautul, Cubolta, Cainaru sunt cele mai importante.

Vegetatie. Pe culmea înalta dinspre Nistru, se mai pastreaza foarte putine si mult reduse ca întindere paduri de stejari ; restul, adica aproape tot cuprinsul tinutului, este o regiune de stepa cu ierburi înalte, azi înlocuite însa cu cereale în cea mai mare parte.

 

ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul S. si-a luat numele de la orasul de resedinta, crescut la adapostul stravechii cetati a lui Stefan cel Mare.

Construita solid din mari blocuri de piatra, cetatea a avut de la început rolul de straja la vadul Nistrului din calea Tatarilor. Din crestetul ei puteau fi supravegheate întinsele vai ale Podoliei. Dupa 1.500 cetatea a fost administrata de pârcalabi.

În tinutul Sorocei, la Lipnic, Stefan cel Mare a repurtat asupra Tatarilor una din marile lui victorii.

Se pare ca la acest vad al Nistrului se afla, în evul mediu, o asezare genoveza sau bizantina : Olchionia.

Monumente istorice. Ruinele cetatii Soroc a constructie a lui Stefan cel Mare, pe malul Nistrului, la un vad al acestuia.

Fântâna Mânastirii , pe dealul Soroca, în locul fostei mânastiri Sf. Nicolae, naruita la începutul sec al XIX-lea.

Mânastirea Japca , înaltata în sec al XVII-lea ca schit.

Capela de lemn de la Zastânca , ctitorie din 1715.

Mânastirea Dobrusa , fundata în 1772.

Mânastirea de maici de la Calarasauca , ctitorie de la 1747 a Mariei Cantacuzino.

Mânastirea de maici de la Coselauca , ctitorie din 1790.

Sunt demne de relevat bisericile din O colina (1745), Atachi , ctitorie a Cantacuzinilor, Gârbova –Om Mort 1775 , Tataranca Noua (1793),Valea Rascovului (1787).

 

POPULATIE

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul S. numara de 315.774 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel :

a) Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative

Numarul locuitorilor

Total

Barbati

Femei

Total judet

 

Orasul Soroca

Total rural

•  Plasa Badiceni

•  Plasa Climauti

•  Plasa Cotiugenii - Mari

•  Plasa Floresti

315.774

 

14.661

301.113

77.499

93.080

68.784

61.750

155.998

 

7.215

 

148.783

38.195

45.632

34.235

30.721

159.776

 

7.446

 

152.330

39.304

47.448

34.549

31.029

b) Pe grupe de vârsta

Grupe de vârsta

Locuitori

Grupe de vârsta

Locuitori

Toate vârstele

 

0- 9 ani

10-29 ani

315.774

 

90.459

124.688

30-49 de ani

50-69 de ani

70 de ani si peste

Vârsta nedeclarata

66.091

28.568

4.906

1.061

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul S. dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:

 

 

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an

Cifre absolute

Proportii la 1.000

locuitori

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

1930- 1935 medie anuala

1931

1932

1933

1934

1935

1936

-

 

318.269

324.208

328.774

334.180

337.038

341.740

10.857

 

10.718

11.756

10.666

10.762

10.385

10.104

6.111

 

5.727

6.185

5.242

6.985

6.414

5.871

4.747

 

4.991

5.571

5.424

3.777

3.971

4.223

33,1

 

31,3

34,2

29,9

29,5

26,9

26,9

18,6

 

18,0

19,1

15,9

20,9

19,0

17,2

14,5

 

15,7

17,2

16,5

11,3

11,8

12,4

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Soroca a fost de 345.618 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 si anume 395.345 reprezinta un spor natural de 29.844 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 9,5 %.

ÎNFATISARE SOCIALA

Înca unul din tinuturile mândre ale moldovenilor basarabeni, în care traditia veche moldoveneasca a ramas vie ca pe vremea lui Stefan cel Mare, este tinutul arcasilor soroceni. Un judet moldovenesc, în care constiinta nationala s-a pastrat treaza. Datinile au ramas neatinse, numai portul s-a pierdut, în contact cu neamurile streine. O regiune frumoasa, plina de pitoresc, de bogatie agricola, de cariere de piatra, marginita de Nistru pe care, pe vremuri, îl strajuia istorica cetate, ramasa si astazi ca un bastion de paza la marginile estice ale tarii. Românii de aici sunt harnici, inteligenti si dornici de învatatura, pe care o deprind lesne, au asezari îngrijite si cuprinse, sunt chibzuiti, veseli si sinceri.

Ocupatia de seama, ca pretutindeni în Basarabia, ramâne agricultura, apoi viticultura. Sectele religioase sunt putin raspândite, mai mult adventismul si baptismul.

În Soroca se afla doua clase sociale : una nobila, a razesilor si mazililor, fostii luptatori ai lui Stefan cel Mare, asezati aici ca straja, împotriva hoardelor de tatari si cazaci, si taranii, ce se trag din fostii iobagi.

Aproape tot judetul e locuit doar de români, cu exceptia câtorva sate din partea de Nord, în care s-au stabilit ucrainieni, sau cum li se zic « haholii ». Aproape toti acesti ruteni stiu bine româneste.

Târgurile în schimb au un aspect evreiesc, începând cu capitala judetului, unde elementul evreesc predomina. Multi evrei se ocupa si cu agricultura, alaturi de moldoveni.

Judetul sufera din lipsa de sosele si cai ferate, ceea ce pagubeste mult locuitorilor care si-ar puea exporta fructele, vinurile, grânele în Polonia sau în alte tari, ori regiuni ale tarii.

Sub vechiul regim Nistrul era navigabil, si produsele sorocene luau calea apei pâna la Cetatea – Alba si Marea Neagra.

 

ECONOMIA

Judetul S. este caracterizat prin agricultura sa intensa. Se cultiva în mari cantitati cereale, plante alimentare si plante industriale.

Se remarca aici si marea desvoltare a albinaritului.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 433.100 ha. Suprafata arabila este de 334.775 ha, adica 73,3% din suprafata judetului si 1,13 % din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 8.239 ha, adica 2,26%, iar mica proprietate 326.536 ha, adica 97,54%.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 260.080 ha, astfel repartizate :

Grâul ocupa 112.137 ha, cu o productie de 1.039.076 chint. (prod medie la ha 9,2 chint.), în valoare de 410 mil. lei.

Porumbul ocupa 93.730 ha, cu o productie de 1.278.730 chint. (prod. medie la ha 13,6 chint.), în valoare de 300 mil. lei.

Orzul ocupa 36.805 ha, cu o productie de 269.302 chint. (prod. medie la ha 7,3 chint.), în valoare de 66 milioane lei.

Secara ocupa 12.666 ha, cu o productie de 121.066 chint. (prod. medie la ha 9,5 chint.), în valoare de 35 milioane lei.

Ovazul ocupa 4.255 ha, cu o productie de 33.011 chint. (prod. medie la ha 7,7 chint.) , în valoare de 10 milioane lei.

Hrisca ocupa 453 ha, meiul 23 ha si maturile 11 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 6.386 ha. Din aceasta suprafata lucerna ocupa 2.956 ha, cu o productie de 96.820 chint. fân (media la ha 32,7 chint.), în valoare de 13 milioane lei si 120 chint samânta. Radacinile de nutret ocupa 1.483 ha, cu o productie de 229.855 chint. (media la ha 154,9 chint.), în valoare de 16 mil. lei. Trifoiul ocupa 758 ha, cu o productie de 25.373 chint. fân (media la ha 33,5 chint.), în valoare de 3 milioane lei. Plantele alimentare ocupa 10.922 ha. Din aceasta suprafata fasolea ocupa 4.298 ha, cu o productie de 38.129 chint. (media la ha 8,9 chint.) în valoare de 13 mil. lei. C artofii ocupa 3.388 ha, cu o productie de 206.826 chint. (media la ha 61,0 chint.), în valoare de 26 milioane lei.

Dovlecii printre porumb dau o productie de 770.879 chint., în valoare de 39 mil. lei.

Plantele industriale ocupa 54.003 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 47.321 ha, cu o productie de 426.539 chint. (media la ha 9,0 chint.), în valoare de 160 mil. lei. Soia ocupa 2.113 ha, cu o productie de 17.150 chint (media la ha 8,1 chint.) în valoare de 6 mil. lei.Cânepa ocupa 1.476 ha, cu o productie de 9.581 chint. fuior (media la ha 6,5 chint.), în valoare de 34 mil. lei si 9.969 chint. samânta (media la ha 6,7 chint.), în valoare de 4 mil. lei. Macul ocupa 235 ha, cu o productie de 1.215 chint. (media la ha 5,2 chint.) în valoare de 2 mil. lei.

Caracteristica. În privinta suprafetei ocupate de floarea soarelui judetul S. este în fruntea judetelor tarii. Suprafata ocupata de mac ocupa locul al doilea pe tara.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (433.100 ha) , ogoarele sterpe ocupa 3.384 ha.

Fânetele naturale ocupa 2.324 ha, cu o productie de 44.388 chint. (prod. medie la ha 19,1 chint.), în valoare de 5 mil. lei.

Pasunile ocupa 18.478 ha.

Padurile ocupa 17.341 ha.

Livezile de pruni ocupa 745 ha.

Alti pomi fructiferi ocupa 1.542 ha.

Vita de vie ocupa 2.642 ha din care viile pe rod 1.689 ha, cu o productie de 45.377 hl (prod. medie la ha 26,8 hl), în valoare de 12 mil. lei.

Cresterea animalelor. În judetul S. se gaseau în anul 1935 :

C ai 57.030, boi 63.041, oi 142.641, capre 971, porci 60.949, stupi sistematici 9.533, stupi primitivi 4.800.

Industrie. Principala industrie a judetului este cea alimentara, care a fost reprezentata în anul 1936 prin 171 mori, 119 fabrici si prese de ulei, 2 fabrici de bomboane, 2 de spirt, 1 fabrica de bere. Cea mai importanta dintre întreprinderi este Fabrica de Spirt „Mândâc” din comuna Mândâc, cu un capital investit de 5 milioane lei. În anul 1935 industria alimentara numara un total de 28 întreprinderi, de la 5 H.P. , sau la 20 lucratori în sus, dintre care 8 au fost închise.

În judet se mai afla 8 fabrici de sapun si 6 fabrici de caramida.

Comert. Comert cu cereale, nutret, floarea soarelui, miere, ceara, fructe, vite cornute, porci, oi, piei si produse animale. Expozitie anuala în gara Dondusani.

Credit si cooperatie. În cuprinsul judetului functioneaza 2 banci (societati anonime).

Drumuri. Judetul S. este strabatut de o retea de drumuri în lungime totala de 2.041 km 914 m, repartizata astfel :

Drumuri nationale. 186 km 635 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 46 km 330 m (pietruiti) si 3 km 175 m de orasul Soroca.

Drumuri judetene 262 km 826 m care sunt în întregime în administratia judetului si din care 14 km 040 m nu sunt pavati si pietruiti.

Drumuri comunale 1.592 km 453 m.

Lungimea podurilor este de 2.656,90 metri repartizata astfel : podur i nationale 474,50 m, judetene 669,79 m si comunale 1.512,61 m.

Prin judet trec 4 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

1. Balti – Floresti – Soroca.

•  Otaci –Tg – Briceni - Lipcani.

•  Soroca – Zaicani – Botosani

•  Saveni – Edineti – Tg - Otaci - Târg..

Cale ferata. Judetul S. este strabatut de o retea de drumuri de cale ferata de 178 km de

linii secundare simple.

Statii importante  : Lipnic, Atachi, Volcinet, Rogojeni.

Posta, telegraf, telefon. 12 oficii P.T.T. de stat si 1 gara cu serviciu postal (Rogojeni).

Statiuni climatice, balneare, turism. Stepa în majoritatea suprafetii lui, judetul Soroca e sarac în locuri frumoase si atragatoare pentru vilegiaturisti. Singur orasul Soroca, asezat pe malul Nistrului, între vii si livezi, cu un climat foarte placut vara si cu aer curat, pentru care era vizitat de multi bolnavi de piept înca de pe timpul ocupatiei rusesti, poate fi socotit ca o statiune climatica de interes local.

Pentru asezarea lor frumoasa si pentru importanta istorica sunt demne de vizitat mânastirile Rughi, Japca, Dobrusa, Calaraseuca, Coselauca.

CULTURA

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 251.316 locuitori, din care 37,5% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 51,2% barbati stiutori de carte si 24,2% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara

Mediul urban

Mediul rural

Totalul stiutorilor de carte

•  Extrascolara

•  Primara

•  Secundara

•  Profesionala

•  Universitara

•  Alte scoli superioare

100,0

12,6

46,6

30,6

6,8

2,8

0,7

100,0

6,0

83,2

8,0

2,5

0,1

0,2

Învatamânt. Populatia scolara a judetului S. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 89.127 loc. (2.388 mediu urban si 86.730 mediu rural).

Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 liceu tehnic agricol, 1 liceu evreesc, 9 gimnazii , 4 gimnazii industriale, 1 scoala profesionala de cântareti si 1 scoala profesionala de agricultura.

Scoli primare 250, din care 241 rurale si 9 urbane (245 scoli de stat si 5 confesionale), cu un numar total de 41.037 elevi (1.454 mediu urban si 39.583 mediu rural) si cu 915 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 37, din care 34 rurale si 3 urbane (36 de stat si una confesionala), cu un numar total de 1.806 copii si cu 38 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale în 73 de localitati.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judet 111 camine culturale si 9 biblioteci, adica în total 125 organizatii culturale, dintre care 95 au personalitate juridica.

În judet se mai afla 1 ateneu popular, 1 casa de educatie nationala, 2 cinematografe, 1 societate sportiva si 4 societati de vânatoare.


RELIGIE

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 88,6% sunt ortodocsi.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 161 biserici ortodoxe, 1 capela romano- catolica, 1 biserica protestanta, 2 biserici de credinta veche, 8 case de rugaciune baptiste, 1 adventista de ziua a 7-a, 1 a crestinilor dupa Evanghelie, 65 sinagogi si case de rugaciune evreesti.

Institutii bisericesti. Judetul are 4 protopopiate ortodoxe si se afla în eparhia Episcopiei Hotinului (Mitropolia Bucovinei).

 

ADMINISTRATIE

Organizare administrativa. Capitala judetului S. este orasul Soroca. Judetul are 255 sate, împartite astfel:

•  Plasa Badiceni …………………. 39 sate

•  Plasa Cotiugenii Mari ………….. 31 sate

•  Plasa Floresti…………………. 36 sate

•  Plasa Nadusita………………… ….. 23 sate

•  Plasa Otaci ………………… 35 sate

•  Plasa Târnova …………………….. 29 sate

•  Plasa Vârtejeni ……………………. 31 sate

Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Soroca cu o sectiune, 8 magistrati si 1 procuror în circumscriptia Curtii de Apel din Cernauti.

6 judecatorii în Soroca, Cotiugenii Mari, Florestii- Noi, Otaci –Tg, Târnova si Zgurita cu un total de 12 magistrati.

Organizare sanitara. 10 spitale de stat la si 1 spital izraelit la Soroca.

16 dispensare de stat, 1 dispensar particular.

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Cernauti are un oficiu la Soroca. Tot aici mai activeaza Oficiul I.O.V., Soc. « Crucea Rosie », Soc. « Dragostea crestina », 3 filiale ale soc. « Ezras Hoilim », Soc. "Ezras Aniim”, Soc. "Oze”, Soc. "Mloim Orhim”.

2 azile de batrâni.

 

PRINCIPALELE ASEZARI

  • SOROCA - capitala judetului

GEOGRAFIE

Asezare. Orasul S. e asezat la un vechi vad al Nistrului, pazit altadata de o cetate. Aici se întâlneau drumurile ce veneau dinspre Suceava cu cele ce veneau dinspre Chisinau. Vatra orasului în suprafata de peste 2.200 ha, este asezata pe povârnisul care coboara repede spre apa Nistrului si pe o prispa putin ridicata deasupra fundului aceleiasi vai.

ISTORIE

Vechime si desvoltare istorica. Nu se cunoaste anul întemeierii orasului Soroca. El pare a se fi constituit la umbra cetatii zidite de Stefan cel Mare si toti domnii Moldovei si-au avut la Soroca pârcalabii lor. Un « Coste, pârcalab de Soroca », e amintit de tratatele de pace si de alianta încheiate de Stefan cel Mare în 1499 cu regele Poloniei si cu marele duce al Lituaniei.

« Soroca e mult mai noua decât Hotinul » scrie prof. Iorga în cartea sa « Neamul românesc în Basarania » si nici pe departe nu se poate asemui cu acesta, nici în cuprins nici în mestesugul zidirii. Ea a fost numai o straja în calea Tatarilor facuta pe vremea lui Stefan cel Mare puternic, dar în pripa din bolovani greoi, culesi prin aceste râpi înalte. Lucratorii s-au luat dupa Hotin, dar ei nu erau chemati sa faca altceva decât un adapost de pândari pentru câtiva arcasi si pentru pârcalabii care, mai târziu, dupa 1500, sub Rares, au stat în fruntea lor. Se vad înca sus, unde n-a cazut creasta turnurilor, ferestrele înguste dese, din care se privea pâna departe, pe coasta din sus si pe cea din jos, pâna adânc în vaile podolene, pe unde obisnuiau sa vie calaretii stepelor pustii. Înca de la 1550 însa, rostul Sorocei s-a încheiat. Turcii n-au luat-o fiindca n-avea însemnatate militara, însa Tatarii, si-au cerut-o odata pentru locuinta dupa 1713, când s-a cotropit Hotinul. »

Monumente istorice. Cetatea Soroca si Fântâna Mânâstirii pe dealul Soroca, în locul fostei mânâstiri Sf. Nicolae.

POPULATIE

Orasul S. avea în anul 1930 un numar de 14.661 locuitori.

ECONOMIE

Industrie si comert. Industria este reprezentata în orasul Soroca prin 4 mori, 1 fabrica de bere, 3 fabrici de ulei, 2 fabrici de sapun si 2 fabrici de caramida.

Lipsiti de cai de comunicatie orasul face un comert local cu produsele agricole ale judetului.

Institutii de credit. Banca Nationala (agentie), Banca « Basarabia », Banca « Soroca », Banca Agricola, Banca populara « Taranimea ».

CULTURA

Învatamânt. Liceul de baieti « A.D . Xenopol », Liceul de fete, Liceu tehnic agricol, Liceul « Tarbut », Gimnaziul industrial de fete, 9 scoli primare, 3 scoli de copii mici.

Institutii culturale. 2 camine culturale unul judetean si unul orasenesc ale Fundatiei culturale « Principele Carol », 2 biblioteci, 1 cinematograf, 1 asociatie de vânatoare.

Ziare si reviste. « Încercari » , « Solidaritatea ».

RELIGIE

Biserici si lacasuri de închinaciune. 5 biserici ortodoxe, 1 biserica romano – catolica, 1 sinagoga si 17 case de rugaciune evreesti.

1 protopopiat ortodox.

ADMINISTRATIE

Orasul S. capitala judetului , este situat la 143 km de Chisinau si la 551 km de Bucuresti. Statie c.f. la 30 km (Floresti) pe linia Iasi – Balti – Mateuti.

Institutii publice. Prefectura, Primarie, Tribunal, Judecatorie, Administratie financiara, Politie, Perceptie, Revizorat scolar, Serviciu sanitar judetean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar judetean, Serviciu agricol, Camera de agricultura, Camera de comert si industrie, Serviciu judetean de drumuri, Birou de masuri si greutati, Închisoare, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Oficiu local si judetean de turism.

Edilitati. 2 uzine electrice, pavagii, gradina publica si baie comunala.

Asociatii. Baroul avocatilor, Corpul contabililor autorizati, Corpul didactic primar, Sfatul negustoresc, Uniunea meseriasilor.

Sanatate publica. Spitalul central de stat, 1 spital israelit, 3 dispensare.

 

Comune rurale:

  • Floresti - comuna rurala, asezata pe valea Rautului, în S. judetului, cu 2.838 locuitori.
  • Lipnic - comuna rurala, localitate istorica, în N. tinutului, aproape de hotarul judetului Hotin, cu 3.175.
  • Otaci-Târg - comuna rurala, în N. judetului si în fata orasului rusesc Mohilev, la un vechi vad al Nistrului, cu 3.510 loc.




http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/soroca/index.html
Категория: Мои статьи | Добавил: v_cujba (07.03.2012)
Просмотров: 1023 | Рейтинг: 5.0/1
Всего комментариев: 0
Четверг, 29.06.2017, 08:40
Приветствую Вас Гость
Главная | Регистрация | Вход
Категории раздела
Мои статьи [21]
Статьи участников [0]
Статьи размещаемые пользователями сайта
Наш опрос
Оцените мой сайт
Всего ответов: 130
Статистика

Онлайн всего: 1
Гостей: 1
Пользователей: 0
Погода
Форма входа
Поиск
Друзья сайта
  • Официальный блог
  • Сообщество uCoz
  • FAQ по системе
  • Инструкции для uCoz
  • Курсы валют

    Copyright MyCorp © 2017
    Конструктор сайтов - uCoz