Сайт села ГРИБОВА/NADUSITA
 Каталог файлов
Главная » Файлы » Мои файлы

GRIBOVA
12.01.2011, 16:14

GRIBOVA

R-nul Drochia. Atestat la 25 martie 1600 cu denumirea Uhorceni 
NOTA STATISTICA . R. Cubolta. Distanţe: pînă în c-rul r-nal şi st. c. f. Drochia -12 km, pînă la Chişinău -190 km. Populaţia - 2.430 de locuitori (1.110 bărbaţi şi 1.320 de femei), dintre care 2.220 sоnt moldoveni, ruşi - 70, ucraineni - 40, romi -100. Moşia satului - 4.815 ha, dintre care terenuri arabile - 4.700 ha, vii şi livezi -100 ha, imaşuri - 253 ha. Iazuri - 3. SRL "Socorn - Nord" (1.600 ha), coop, agricolă "Gribova - Agro" (1.000 ha), 700 de gospodării ţărăneşti particulare. Carieră de nisip, moară, oloiniţă, brutărie. Biserică, şcoală medie, cămin cultural, 2 biblioteci, grădiniţă de copii, centru de sănătate cu farmacie, oficiu postal, muzeu, o cafenea, 2 magazine şi 4 baruri. E un sat mare, aglomerat, în cоmpia Sorocii, aşezat pe partea stоngă a r.Cubolta, între Baroncea şi Dominteni. Arheologii demonstrează cu dovezi concrete că prima silişte a dăinuit aici, pe Cubolta, оncăоn perioada romană. Băştinaşii trăiauоn căsuţe cu pereţiiоmpletiti din nuiele şi muruiţi cu lut, arau şi оnsămоnţau pămоntul, cresteau vite, se оndeletniceau cu pescuitul şi diferite meşteşuguri casnice, făceau comerţ cu tоrgurile de pe Nistru şi Prut. Satul a fost pоngărit şi dat pradă focului de către hunii, care оn anul 376 au năvălit pe aceste meleaguri după pradă de război. De la triburile invadatoare provin şi cele 13 movile funerare de pe moşia satului. Arheologii au descoperit pe vatra aşezării o sculptură unicalв de piatră, оn chip de em, cu o vechime de aproximativ 13 secole. ESM consideră că actualul sat" a fost оntemeiat оn prima jumătate a sec. XIX". Dar publicistul Vasile Trofăilă, specialist cu studii superioare istorice, оn monografia ilustrată "Judeţul Soroca" (Chişinău, 2002) scrie: "Dar istoria acestui sat merge mult mai оnainte, aproape odată cu cea a Chetrosului. In cartea domnească din 25 martie 1600 de la leremia Movilă se spune: "Şi de asemenea dăm şi оntărim lui pan Gheorghe Albotă, pоrcălab de Soroca, un loc pe Cobolta, mai jos de gura Văii Speei, dinspre apus, unde şi-a făcut casă Uhorca, pentru care loc de sat el a avut pоră cu Uhorca şi cu Holban şi cu alţi răzeşi ai lor, оn zilele lui Petru Vodă şi atunci Uhorca şi Horban au rămas de lege" (Documente privind istoria Romвniei. A.Moldova. Veacurile XIV-XVII. Bucureşti, 1954-1956). Istoricul romвn de origine basarabeană Alexandru I.Gonţa, оn lucrarea sa "Indicele numelor de locuri" (Bucureşti, 1990), menţionează că Uhorceni a fost "o silişte pe Cubolta, оn Năduşita, оntărită lui Gheorghe Albotă". Deci, vatra satului Gribova de astăzi a existat deja la finele sec. XVI. оn 1768 moşia Horceni a fost dăruită Mănăstirii "Sfоntul Spiridon" din Iaşi. оn decursul veacurilor siliştea a purtat mai multe denumiri - Uhorceni, Boiana, Năduşita, iar din 1963 poartă numele "tractoristului оn flăcări" din localitate Nicolae Gribov, care a săvоrşit un act eroic pe pămоnturile desţelinite din Kazahstan. Recensămоntul din 1859 găsise оn Năduşita (Buiana) 148 de case cu 845 de locuitori, iar Năduşita-Poşta avea 4 gospodării cu 11 H suflete. Pe atunci localitatea Pi era reşedinţă de voloste t- (plasă). După datele publicate H de Alexandr Egunov (1824- Lj 1897), preşedintele K Comitetului statistic din Basarabia, оn 1870 centrul B volostei Năduşita întrunea 223 de gospodării şi număra E 1.046 de suflete'(533 de H bărbaţi şi 513 femei), 208 |lj cai, 723 de vite mari comute, I 1.562 deoi. оn 1871 pe locul unei bisericuţe de lemn a fost zidită o nouă biserică de piatră. Aici stăpоnea o mare moşie Mănăstirea "Sf.Spiridon" din Iaşi. Cercul de recrutare, supus administraţiei militare ruse, оn 1875 trecuseоn registre la Năduşita 601 bărbaţi. Timp de cinci ani (1870-1875) satul a crescut cu 5 case, dar după epidemia de holeră din vara anului 1872 populaţia se redusese la 900 de oameni. In 1876 s-a finisat construcţia şcolii noi de două clase, оn care fusese numit оnvăţător Constantin Cazacu. Prin sat se aşternea şleahul Soroca-Iaşi, pe care forfotea armata rusă pornită cu război asupra Imperiului Otoman. оn 1877 epidemia de ciumă a dus оn mormоnt 36 de băştinaşi. La 23 noiem.1880 se organizează tovărăşia de оmprumut si păstrare a banilor. Şcoala avea de acum 3 оnvăţători: Constantin Cazacu, Onofim Gonciar şi Constantin Dimitriu. 229 de familii ţărăneşti posedau 2.691 des. de pămоnt, iar boierii locali aveau aici, la Baroncea şi Chetrosu 11.861 des. Anul secetos 1888 оi făcu pe ţărani săоmprumute de la stat 3.975 puduri de cereale, оntrоnd оn mari datorii. Administraţia ţaristă оn 1897 a făcut recensămоntul separat al localităţilor care depăşeau 500 de oameni, inclusiv оn gubernia Basarabia, dоnd publicităţii rezultatele оn 1905. Năduşita din jud. Soroca a intrat оn aceste registre cu 1.992 de suflete (1.004 bărbaţi şi 988 de femei), din care 1.885 erau botezaţi la biserica ortodoxă. оn 1889 aici s-au născut 76 de prunci, dar au decedat 38 de oameni. Din Germania au fost aduse 35 de pluguri noi, dintre care 15 s-au vоndut cu platăоn avans. Biblioteca şcolii de două clase оşi completă rafturile cu noi volume de literatură universală. оn 1899 punctul medical din Năduşita deservea 19 aşezări, fiind vizitat оn decursul anului de 21.104 bolnavi. Zemstva judeţului Soroca trimise un demers Mănăstirii "Sf. Spiridon" din Iaşi cu rugămintea să construiască la Năduşita un ambulatoriu, zemstva asigurănd si ea o subvenţie de 5.805 rub. Poşta dispunea de 3 trăsuri şi 10 cai. оn 1903 a făcut un popas la biserica din sat Episcopul Chişinăului şi Hotinului Iacov. Năduşita, sat оn jud. Soroca, centrul volostei cu acelaşi nume, aşezat pe malul stоng al rоuleţului Cubolta, informează Zamfir Arbore оn "Dicţionarul geografic al Basarabiei" din 1904. Prin sat trece şoseaua dintre Otaci şi Bălţi. Are 268 de case, cu o populaţie de 1.364 suflete; biserica; sediul medicului circumscripţiei a V-a, care cuprinde 19 sate, cu o populaţie de 21.118 suflete; şcoală de băieţi cu 2 clase". Boiana, transformată оntr-o mahala a Năduşitei, a rămas cu 12 case. Populaţia scăzuse multоn comparaţie cu anul 1897. Pricina? Epidemiile şi migraţia oamenilor. La Chişinău a avut loc o licitaţie, prin care se dădea оn arendă moşia Mănăstirii "Sf .Spiridon" din Năduşita.
Valentin Rusu, Tudor Ţopa
Bibliografie
Atlasul limbii moldoveneşti. Chişinău, Chişinău, 1967. 1968, vol.1. Bessarabskii adres-kalendari na 1908 god. Chişinău, 1907. Colesnic Iurie. Generatia Unirii. Chişinău, 2004. Hazin Mihail. Brazda nemuririi. Parhomovici I.M. Duhovno-ucebnоe zavedenia Kişinevskoi eparhii 1813-1913 gg. Chişinău, 1913. Trofăilă Vasilc. Judetul Soroca. Chişinău, 2002.
NOTA DE UZ ACTUAL Cod postal - MD-5223. Tel. primariei - 0-252-32-236.

http://www.orasul-rezina.com/GRIBOVA-Istoria.html

Категория: Мои файлы | Добавил: v_cujba
Просмотров: 948 | Загрузок: 0 | Рейтинг: 0.0/0
Всего комментариев: 0
Суббота, 19.08.2017, 14:19
Приветствую Вас Гость
Главная | Регистрация | Вход
Категории раздела
Мои файлы [18]
Файлы пользователей [1]
Материалы по истории села Надушита, размещаемые пользователями сайта
Наш опрос
Оцените мой сайт
Всего ответов: 130
Статистика

Онлайн всего: 1
Гостей: 1
Пользователей: 0
Погода
Форма входа
Поиск
Друзья сайта
  • Официальный блог
  • Сообщество uCoz
  • FAQ по системе
  • Инструкции для uCoz
  • Курсы валют

    Copyright MyCorp © 2017
    Конструктор сайтов - uCoz